Biblia

Căutare

1430 rezultate pentru: las

• Deuteronomul 28:2 - De vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tău, vor veni asupra ta toate binecuvântările acestea şi se vor împlini asupra ta:
• Deuteronomul 28:15 - Iar dacă nu vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tău şi nu te vei sili să împlineşti toate poruncile şi hotărârile Lui pe care îi le poruncesc eu astăzi, să vină asupra ta toate blestemele acestea şi să te ajungă:
• Deuteronomul 28:45 - Vor veni asupra ta toate blestemele acestea, te vor urmări şi te vor ajunge. până vei fi stârpit, pentru că n-ai ascultat glasul Domnului Dumnezeului tău şi n-ai păzit poruncile Lui, nici hotărârile Lui pe care ţi le-a dat El.
• Deuteronomul 28:51 - Va mânca acela rodul dobitoacelor tale şi rodul pământului tău, până te va nimici, căci nu-ţi va lăsa nici pâine, nici vin, nici untdelemn, nici rodul vitelor tale, nici rodul oilor tale, până te va pierde.
• Deuteronomul 28:62 - Puţini din voi vor rămâne, deşi veţi fi fost ca stelele cerului, pentru că n-aţi ascultat glasul Domnului Dumnezeului vostru.
• Deuteronomul 30:2 - Şi te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău şi, cum ti-am poruncit eu astăzi, vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tău, tu şi fiii tăi, din toată inima ta şi din tot sufletul tău,
• Deuteronomul 30:8 - Iar tu te vei întoarce şi vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tău şi vei împlini toate poruncile Lui pe care ţi le spun astăzi.
• Deuteronomul 30:10 - De vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind şi împlinind toate poruncile Lui, hotărârile Lui şi legile Lui, şi de te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
• Deuteronomul 30:17 - Iar de se va întoarce inima ta şi nu vei asculta, ci te vei lăsa ademenit şi te vei închina la alţi dumnezei şi le vei sluji lor,
• Deuteronomul 30:20 - Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, să asculţi glasul Lui şi să te lipeşti de El; căci în aceasta este viaţa ta şi lungimea zilelor tale, ca să locuieşti pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău cu jurământ l-a făgăduit părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov că îl va da lor".
• Deuteronomul 32:46 - "Puneţi la inima voastră toate cuvintele pe care vi le-am spus eu astăzi şi să le lăsaţi moştenire copiilor voştri, ca să se silească şi ei a împlini toate poruncile legii acesteia;
• Deuteronomul 33:7 - Iar pentru Iuda a zis acestea: "Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda şi adu-l la poporul său; cu mâinile sale să se apere şi Tu să-i fii ajutor împotriva vrăjmaşilor lui".
• Judecătorii 1:34 - Dar Amoreii au împins pe fiii lui Dan în munţi şi nu i-a lăsat să se coboare în vale.
• Judecătorii 2:2 - Eu v-am scos din Egipt şi v-am băgat în ţara pentru care M-am jurat părinţilor voştri să v-o dau şi am zis: Nu voi rupe în veac legământul Meu cu voi; voi însă să nu intraţi în legătură cu locuitorii tării acesteia; dumnezeilor lor să nu vă închinaţi, idolii lor să-i sfărâmaţi şi jertfelnicele lor să le dărâmaţi. Dar voi n-aţi ascultat glasul Meu. Pentru ce aţi făcut aceasta ?
• Judecătorii 2:17 - Dar nici pe judecători nu-i ascultau ei, ci se purtau desfrânat mergând pe urmele altor dumnezei şi se închinau acelora şi mâniau pe Domnul; uşor se abăteau de la calea pe care umblaseră părinţii lor care se supuseseră poruncilor Domnului. Ei însă nu făceau aşa.
• Judecătorii 2:19 - Dar cum murea judecătorul, ei iarăşi făceau şi mai rău decât părinţii lor, abătându-se la alţi dumnezei, slujind acelora şi închinându-se lor, nu se lăsau de lucrurile lor şi nu se abăteau de la calea lor cea rea.
• Judecătorii 2:20 - Şi se aprindea mânia Domnului asupra lui Israel şi zicea: "Pentru că poporul acesta calcă poruncile Mele, pe care Eu le-am aşezat cu părinţii lor şi nu ascultă glasul Meu,
• Judecătorii 2:21 - De aceea nici Eu nu voi mai izgoni de la ei nici unul din acele popoare pe care le-a lăsat Iosua, fiul lui Navi, în ţară, când a murit,
• Judecătorii 2:23 - Şi a lăsat Domnul pe popoarele acestea şi nu le-a alungat îndată, nici nu le-a dat în mâinile lui Iosua.
• Judecătorii 3:1 - Iată popoarele acelea pe care le-a lăsat Domnul ca să ispitească prin ele pe Israel şi pe toţi aceia care nu cunoşteau toate războaiele Canaanului;
• Judecătorii 3:2 - Pe care le lăsase numai pentru ca generaţiile viitoare de oameni ale fiilor lui Israel să ştie şi să înveţe războiul pe care nu-l cunoscuseră mai înainte:
• Judecătorii 3:4 - Acestea fuseseră lăsate ca să se încerce prin ele Israeliţii şi să se afle dacă se supun ei poruncilor Domnului, pe care le-a dat El părinţilor lor prin Moise.
• Judecătorii 3:28 - Şi ţa zis el către dânşii: "Veniţi după mine, că a dat Domnul pe vrăjmaşii noştri Moabiţi în mâinile voastre". Şi s-au dus după dânsul şi au apucat vadul Iordanului spre Moab şi nu au lăsat pe nimeni să treacă.
• Judecătorii 6:4 - Şi stăteau la ei în corturi, mâncând roadele pământului până la Gaza, şi nu lăsau pentru hrana lui Israel nici oaie, nici bou, nici asin.
• Judecătorii 6:10 - Şi v-am spus: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; să nu cinstiţi pe dumnezeii Amoreilor, în ţara cărora trăiţi. Dar voi n-aţi ascultat glasul Meu".
• Judecătorii 8:19 - Iar Ghedeon a zis: "Aceia erau fraţii mei, fiii mamei mele ! Viu este Domnul, de i-aţi fi lăsat cu viaţă, eu nu v-aş ucide !"
• Judecătorii 9:7 - Iar dacă s-a spus acestea lui Iotam, acesta s-a dus şi a stat pe vârful muntelui Garizim şi, ridicându-şi glasul, a strigat şi a zis: "Ascultaţi-mă, locuitori ai Sichemului, şi Dumnezeu să vă asculte !
• Judecătorii 9:9 - Iar măslinul a zis: Lăsa-voi eu oare grăsimea mea, cu care se cinsteşte Dumnezeu şi oamenii se mândresc şi mă voi duce să umblu prin copaci ?
• Judecătorii 9:11 - Dar şi smochinul a răspuns Să-mi las eu oare dulceaţa mea şi fructul meu cel bun şi să mă duc să cârmuiesc copacii ?
• Judecătorii 9:13 - Şi viţa de vie a zis către ei: Cum să-mi las eu mustul meu care veseleşte pe Dumnezeu şi pe oameni şi să mă duc să cârmuiesc copacii ?
• Judecătorii 11:17 - De acolo a trimis Israel Ia regele Edomului soli să-i spună: "Lasă-mă să trec prin tara ta". Dar regele Edomului n-a voit să audă. Şi a trimis el şi la regele Moabului, dar nici acela n-a îngăduit. De aceea Israel a rămas la Cadeş.
• Judecătorii 11:37 - Apoi a zis iarăşi către tatăl său: "Iartă numai ce să-mi faci: Lasă-mă două luni, să mă duc să mă sui pe munte şi să-mi plâng fecioria cu prietenele mele !"
• Judecătorii 11:38 - Atunci el a zis: "Du-te !" Şi a lăsat-o două luni. Şi s-a dus cu prietenele sale şi şi-a plâns fecioria în munţi.
• Judecătorii 13:9 - Şi a ascultat Dumnezeu glasul lui Manoe şi a venit îngerul iarăşi la femeie, când era la câmp, însă Manoe, bărbatul ei, nu era cu dânsa.
• Judecătorii 15:1 - Peste câteva zile, în timpul seceratului grâului, a venit Samson să se vadă cu femeia sa, aducând cu sine un ied. Iar când a zis: "Mă duc la femeia mea în odaia de dormit", tatăl ei nu l-a lăsat să intre.
• Judecătorii 16:3 - Samson însă a dormit până la miezul nopţii; iar la miezul nopţii a luat porţile cetăţii din amândoi uşorii şi, ridicându-le împreună cu zăvoarele, le-a pus pe umerii săi şi le-a dus pe vârful muntelui care este pe drumul spre Hebron şi le-a lăsat acolo.
• Judecătorii 18:3 - Pe când se aflau ei la casa lui Mica, au cunoscut glasul tânărului levit şi intrând la el, l-au întrebat: "Cine te-a adus aici ? Ce faci şi pentru ce stai aici ?"
• Judecătorii 20:13 - Daţi pe acei oameni ticăloşi care sunt în Ghibeea, că avem să-i omorâm şi să stârpim răul din Israel !" Dar fiii lui Veniamin n-au voit să asculte glasul fraţilor lor, adică al fiilor lui Israel.
• Judecătorii 20:22 - Dar poporul israelit se îmbărbătă şi se puse din nou în rânduială de război în acelaşi loc unde stătuse în ziua întâi.
• Judecătorii 21:2 - Apoi a venit poporul la Betel şi a stat acolo până seara înaintea lui Dumnezeu, şi a ridicat glasul său şi a plâns cu jale mare,
• Judecătorii 21:11 - Şi iată ce să mai faceţi: pe orice bărbat şi orice femeie care a cunoscut bărbat, să-i daţi pieirii, iar fetele lăsaţi-le cu viaţă". Şi aşa au făcut.
• Judecătorii 21:24 - În acelaşi timp Israeliţii s-au împărţit de acolo şi s-a dus fiecare în seminţia sa şi la moştenirea lui.
• Rut 1:14 - Atunci ele din nou şi-au ridicat glasul şi au început a plânge. Apoi Orfa şi-a luat rămas bun de la soacra sa şi s-a întors la poporul său, iar Rut a rămas cu ea.
• Rut 2:11 - Răspuns-a Booz şi i-a zis: "Mie mi s-au spus toate cele ce ai făcut tu cu soacra ta, după moartea bărbatului tău, că ţi-ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi tara ta de naştere şi ai venit la poporul pe care nu l-ai cunoscut nici ieri, nici alaltăieri.
• Rut 2:15 - Apoi s-a sculat şi s-a apucat de strâns. Iar Booz a dat poruncă slugilor sale, zicând: "Lăsaţi-o să adune şi printre snopi şi să nu o stânjeniţi !
• Rut 2:16 - Ba şi din snopi să aruncaţi şi să lăsaţi pentru ea; lăsaţi-o să adune şi să mănânce; să n-o ocărâţi".
• Rut 4:14 - Şi ziceau femeile către Noemina: "Binecuvântat este Domnul, că nu te-a lăsat fără moştenitor ! Slăvit să fie numele lui Israel !
• 1 Regi/1 Samuel 1:13 - Şi fiindcă Ana vorbea în inima sa, iar buzele ei numai se mişcau, dar glasul nu i se auzea, Eli socotea că ea e beată.
• 1 Regi/1 Samuel 2:11 - Şi au lăsat pe Samuel acolo, înaintea Domnului. Apoi Elcana s-a dus la casa sa în Rama, iar copilul a rămas să slujească Domnului sub povaţa preotului Eli.
• 1 Regi/1 Samuel 2:16 - Şi dacă cineva zicea: "Lasă să se ardă mai întâi grăsimea, cum se cuvine, şi apoi îţi vei lua cât îţi va pofti sufletul", atunci el răspundea: "Ba nu, dă-mi chiar acum, iar de nu, voi lua cu de-a sila".