Căutare
792 rezultate pentru: zicând
- 4 Regi/2 Împărați 18:30 - Şi să nu vă încurajeze Iezechia cu Domnul, zicând: Ne va izbăvi Domnul şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile regelui Asiriei.
- 4 Regi/2 Împărați 18:32 - În ţara pâinii şi a vinului, în ţara fructelor şi a viilor, în ţara smochinelor şi mierei, şi nu veţi muri, ci veţi trăi. Deci nu ascultaţi pe Iezechia, care vă amăgeşte, zicând: Domnul ne va izbăvi.
- 4 Regi/2 Împărați 20:3 - Zicând: "O, Doamne, adu-ţi aminte că am umblat înaintea feţei Tale cu credinţă şi cu inimă dreaptă şi am făcut cele plăcute în ochii Tăi !" Şi a plâns Iezechia tare.
- 4 Regi/2 Împărați 22:3 - În anul al optsprezecelea al regelui Iosia, regele a trimis pe scriitorul Şafan, fiul lui Aţalia, fiul lui Meşulam, în templul Domnului, zicându-i:
- 4 Regi/2 Împărați 22:10 - Şi a mai adus Şafan la cunoştinţa regelui şi acestea, zicând: "Preotul Hilchia mi-a dat o carte". Şi a citit-o Şafan înaintea regelui.
- 1 Paralipomena/1 Cronici 4:9 - Iabeţ a fost mai însemnat decât fraţii săi. Mama lui i-a dat numele de Iabeţ, zicând: "Cu durere l-am născut".
- 1 Paralipomena/1 Cronici 11:1 - După aceea s-au adunat toţi Israeliţii la David în Hebron zicând: "Iată noi suntem oasele tale şi carnea ta.
- 1 Paralipomena/1 Cronici 11:19 - Zicând: "Să mă ferească Dumnezeu să fac eu aceasta ! Aş putea să beau eu sângele celor care s-au dus acolo cu primejduirea vieţii lor ? Căci cu primejduirea vieţii lor au adus-o !" Şi n-a vrut să o bea. Iată ce au făcut aceşti trei viteji.
- 1 Paralipomena/1 Cronici 12:19 - Şi din tribul lui Manase au trecut unii la David, când mergea el cu Filistenii la război contra lui Saul, dar nu l-au ajutat, pentru că conducătorii Filistenilor, sfătuindu-se, l-au trimis înapoi, zicând: "Pentru primejduirea capului nostru, el va trece la domnul său Saul".
- 1 Paralipomena/1 Cronici 14:10 - Atunci a întrebat David pe Dumnezeu, zicând: "Să merg eu oare contra Filistenilor şi-i vei da Tu în mâna mea ?" Şi Domnul i-a răspuns: "Mergi, că îi voi da în mâna ta !"
- 1 Paralipomena/1 Cronici 16:18 - Zicând: ţie-ţi voi da pământul Canaan, ca partea voastră de moştenire.
- 1 Paralipomena/1 Cronici 16:21 - Dar El n-a lăsat pe nimeni să-i apese, şi a pedepsit regi pentru ei, zicând:
- 1 Paralipomena/1 Cronici 22:17 - Apoi a poruncit David tuturor mai-marilor lui Israel să ajute lui Solomon, fiul său, zicând:
- 2 Paralipomena/2 Cronici 5:13 - Şi îndată ce aceia care sunau din trâmbiţe şi cei care cântau, uniţi într-un singur glas ca să slăvească şi să laude pe Domnul, au făcut să răsune trâmbiţele, chitarele şi celelalte instrumente muzicale, şi au slăvit pe Domnul, zicând: "Căci El este bun, că în veac este mila Lui !", atunci templul Domnului s-a umplut de norul slavei Lui,
- 2 Paralipomena/2 Cronici 6:4 - Şi a zis regele: "Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a grăit cu gura Sa către David, tatăl meu, şi a împlinit cu mâinile Sale ceea ce spusese, zicând:
- 2 Paralipomena/2 Cronici 6:37 - Şi când ei, în pământul în care vor fi robiţi, îşi vor veni în sine şi se vor întoarce şi ţi se vor ruga în pământul robiei lor, zicând: am păcătuit, am făcut fărădelege, vinovaţi suntem;
- 2 Paralipomena/2 Cronici 10:16 - Când tot Israelul a văzut că regele nu-l ascultă, atunci poporul a răspuns regelui, zicând: "Ce parte mai avem noi cu David ? Nu mai avem nimic cu fiul lui Iesei. La corturi, Israele ! Davide, vezi de casa ta !" Şi s-au împrăştiat toţi Israeliţii pe la corturile lor.
- 2 Paralipomena/2 Cronici 16:2 - Atunci a scos Asa argintul şi aurul din vistieriile templului Domnului şi ale casei regelui şi l-a trimis la Damasc lui Benhadad, regele Siriei, zicând:
- 2 Paralipomena/2 Cronici 18:11 - Şi toţi proorocii prooroceau acelaşi lucru, zicând: "Du-te împotriva Ramotului din Galaad, şi vei izbuti, că Domnul îl va da în mâinile regelui".
- 2 Paralipomena/2 Cronici 18:12 - Trimisul care se dusese să cheme pe Miheia i-a grăit, zicând: "Iată proorocii proorocesc toţi într-un glas de bine regelui; să fie şi cuvântul tău asemenea cu al fiecăruia din ei; prooroceşte şi tu de bine".
- 2 Paralipomena/2 Cronici 18:23 - Şi s-a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana şi a lovit pe Miheia peste obraz, zicând: "Pe ce drum anume s-a retras Duhul Domnului de la mine, ca să grăiască prin tine ?"
- 2 Paralipomena/2 Cronici 18:30 - Regele Siriei însă poruncise căpeteniilor carelor de război, zicând: "Să nu vă luptaţi nici cu mic, nici cu mare, ci numai cu regele lui Israel !"
- 2 Paralipomena/2 Cronici 20:2 - Atunci au venit unii şi au spus lui Iosafat, zicând: "Vine o mare mulţime de popor împotriva ta de dincolo de mare, din Siria; şi iată-i se află la Haţaţon-Tamar, adică la Enghedi".
- 2 Paralipomena/2 Cronici 20:8 - Şi ei s-au aşezat în ea şi ţi-au zidit templu sfânt numelui Tău, zicând:
- 2 Paralipomena/2 Cronici 20:37 - Atunci a proorocit Eliezer, fiul lui Dodava, din Mareşa, o proorocie asupra lui Iosafat, zicând: "Fiindcă tu ai intrat în legătură cu Ohozia, de aceea Domnul ţi-a sfărâmat lucrurile tale". Şi s-au spart corăbiile şi n-au mai putut să mai meargă la Tarsis.
- 2 Paralipomena/2 Cronici 23:11 - După aceea l-au adus pe rege şi i-au pus coroana şi podoabele, i-au dat să ţină în mână legea şi l-au făcut rege; iar ungerea a săvârşit-o Iehoiada preotul şi fiii lui, zicând: "Să trăiască regele !"
- 2 Paralipomena/2 Cronici 25:4 - Însă pe copiii lor nu i-a ucis, fiindcă a făcut după cum este scris în lege, în cartea lui Moise, unde a poruncit Domnul, zicând: "Părinţii nu trebuie să fie ucişi pentru feciori, nici feciorii nu trebuie să fie ucişi pentru părinţi, ci fiecare să fie ucis pentru păcatul lui".
- 2 Paralipomena/2 Cronici 30:19 - Dar Iezechia s-a rugat pentru ei, zicând: "Domnul cel bun să ierte pe tot cel ce şi-a îndreptat inima să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi, deşi ei n-au curăţirea cerută pentru cele sfinte !"
- 2 Paralipomena/2 Cronici 32:4 - Atunci s-a adunat o mulţime de popor şi a astupat toate izvoarele şi pârâul care curgea prin mijlocul ţării, zicând: Să nu vină regele Asiriei şi găsind apă multă, să se întărească.
- 2 Paralipomena/2 Cronici 32:6 - A pus căpetenii ostăşeşti peste popor şi i-a adunat pe lângă el în locul larg de la poarta văii şi le-a grăit pe inima lor zicând:
- 2 Paralipomena/2 Cronici 32:11 - Nu vedeţi că Iezechia vă amăgeşte, ca să vă dea morţii prin foame şi prin sete, zicând: Domnul Dumnezeul nostru ne va scăpa din mâna regelui Asiriei ?
- 2 Paralipomena/2 Cronici 34:18 - După aceea Şafan, scriitorul regelui, a mai făcut cunoscut, zicând: "Hilchia preotul mi-a dat o carte". Şi Şafan a citit-o înaintea regelui.
- 2 Paralipomena/2 Cronici 34:20 - Şi a dat poruncă regele lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Abdon, fiul lui Miheia, lui Şafan scriitorul, lui Asaia, slujitorul regelui, zicând:
- Neemia 1:4 - Auzind eu cuvintele acestea, am început să plâng şi am fost întristat câteva zile, am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului ceresc, zicând:
- Neemia 8:11 - Şi au liniştit leviţii tot poporul, zicând: "Tăceţi, căci ziua aceasta este sfântă. Nu fiţi trişti !"
- Neemia 8:15 - Şi au vestit aceasta în toate cetăţile lor şi în Ierusalim, zicând: "Duceţi-vă de căutaţi, în munte, crengi de măslin sălbatic, de mirt, de finici şi de tufari şi faceţi corturi cum este scris".
- Neemia 13:21 - Dar eu i-am mustrat aspru, zicându-le: "pentru ce petreceţi voi noaptea înaintea zidurilor ? De veţi mai face aceasta, voi pune mâna pe voi !" De atunci ei n-au mai venit în ziua odihnei.
- Neemia 13:25 - Eu i-am mustrat aspru şi pe aceştia şi i-am blestemat; ba pe unii i-am lovit, le-am smuls părul şi i-am jurat pe numele lui Dumnezeu, zicând: "Să nu vă daţi fetele după feciorii lor şi să nu luaţi pe fetele lor, nici pentru fiii voştri, nici pentru voi.
- Estera 3:11 - Zicând lui Aman: "Îţi dau ţie acest argint şi poporul; fă cu el ce vrei !"
- Estera 4:17 - Atunci s-a dus Mardoheu şi a făcut cum îi poruncise Estera. El s-a rugat Domnului, pomenind toate lucrurile Domnului şi zicând: "Doamne, Doamne, Împărate atotţiitorule, toţi sunt în puterea Ta şi nu este cine să se împotrivească ţie când vei voi să izbăveşti pe Israel. Tu ai făcut cerul şi pământul şi toate cele minunate de sub cer. Tu eşti Domnul tuturor şi nu este cine să se împotrivească ţie, Doamne ! Tu toate le ştii Doamne, Tu ştii că eu nu din mândrie, nici din trufie, nici ca să jignesc nu m-am închinat lui Aman cel mândru, căci eu cu plăcere m-aş fi apucat să sărut tălpile picioarelor lui pentru izbăvirea lui Israel. Dar eu am făcut aceasta ca să nu dau slavă oamenilor mai presus de slava lui Dumnezeu şi nu m-am închinat nimănui, decât numai ţie, Domnului meu şi nici nu voi face aceasta din mândrie. Şi acum, Doamne Dumnezeule, Împărate, Dumnezeul lui Avraam, cruţă pe poporul Tău, căci se pune la cale pieirea noastră şi voiesc să piardă moştenirea Ta cea dintru început. Nu trece cu vederea partea Ta pe care ai răscumpărat-o pentru Tine din ţara Egiptului. Auzi rugăciunea mea şi Te milostiveşte spre moştenirea Ta; întoarce plânsul nostru în veselie ca, vii fiind noi, să lăudăm numele Tău, Doamne, şi nu astupa gura celor ce Te preamăresc pe Tine". Şi toţi Israeliţii au strigat din toate puterile lor că moartea era înaintea ochilor lor. Şi a alergat şi Estera la Domnul, cuprinsă de groaza morţii şi, dezbrăcându-se de hainele slavei sale, s-a îmbrăcat în haine de deznădejde şi de jale, iar în locul unsorilor celor scumpe, cu cenuşă şi cu ţărână şi-a presărat capul său; şi-a smerit cumplit trupul său şi tot locul împodobit altădată l-a umplut de păr smuls din capul său şi, rugându-se Domnului, Dumnezeului lui Israel, a zis: "Domnul meu, numai Tu singur eşti Împăratul nostru; ajută-mi mie celei singuratice şi fără ajutor afară de Tine, că pieirea mea e aproape ! Eu am auzit, Doamne, de la tatăl meu, în neamul meu părintesc, că Tu ţi-ai ales pe Israel din toate popoarele şi pe părinţii noştri din toţi strămoşii lor, ca să fie moştenirea Ta veşnică şi ai făcut pentru ei toate câte ai zis. Acum noi am greşit înaintea Ta şi Tu ne-ai dat în mâinile vrăjmaşilor noştri, pentru că am lăudat pe dumnezeii lor; drept eşti Tu, Doamne ! Dar ei acum nu se mai mulţumesc cu robia noastră amară, ci şi-au dat mâna cu idolii lor, ca să răstoarne poruncile gurii Tale şi să stârpească moştenirea Ta şi să astupe gura celor ce Te slăvesc pe Tine şi să stingă slava casei Tale şi jertfelnicul Tău, să dezlege gura popoarelor pentru a preaslăvi pe dumnezeii lor cei mincinoşi şi pentru ca regele cel pământesc să fie admirat totdeauna. Nu da, Doamne, sceptrul Tău dumnezeilor celor ce nu sunt, ca să nu se bucure vrăjmaşii de căderea noastră, ci întoarce uneltirea lor asupra lor înşişi, iar pe uneltitorul împotriva noastră dă-l ruşinii. Adu-ţi aminte, Doamne, arată-Te nouă în vremea necazului nostru şi-mi dă mie curaj. Împărate al dumnezeilor şi Stăpâne a toată stăpânirea, dăruieşte gurii mele cuvânt cu trecere înaintea leului acestuia şi umple inima lui de ură către cel ce ne prigoneşte pe noi, spre pieirea lui şi a celor de un gând cu el. Iar pe noi ne izbăveşte cu mâna Ta şi-mi ajută mie celei singure, care nu am alt ajutor decât pe Tine, Doamne; Tu ai ştiinţă de toate şi cunoşti că eu urăsc slava celor fără de lege şi mi-e silă de patul celor netăiaţi împrejur şi de tot cel de alt neam. De asemenea cunoşti nevoia mea, că nu pot suferi semnul mândriei mele care se află pe capul meu în zilele când mă arăt, mi-e silă de el, ca de o haină întinată cu sânge şi nici nu-l port când sunt singură. Roaba Ta n-a mâncat din masa lui Aman, nici n-a preţuit ospăţul regesc; vin jertfit la idoli n-am băut, nici nu s-a veselit roaba Ta din vremea schimbării soartei mele şi până acum decât numai de Tine, Doamne Dumnezeul lui Avraam. Dumnezeule, Cel ce ai putere peste toate, auzi glasul celor fără de nădejde şi ne izbăveşte din mâinile uneltitorilor de rele, scăpându-mă din frica mea".
- Estera 5:1 - După trei zile de rugăciune Estera şi-a dezbrăcat hainele cele de jale şi s-a îmbrăcat în cele de regină şi, făcându-se strălucită şi chemând pe Dumnezeul cel atoatevăzător şi mântuitor, a luat cu ea două slujnice: una de care se sprijinea oarecum din alintare, iar alta care, urmându-i, îi ţinea hainele. Ea era minunată, în culmea frumuseţii sale şi faţa sa era veselă ca şi cum ar fi fost plină de iubire, iar inima ei era apăsată de frică. S-a oprit în curtea dinăuntru a casei regelui, la uşa regelui. Regele şedea atunci pe tronul său domnesc, în casa domnească, chiar în dreptul uşii, îmbrăcat în toate hainele măririi sale, tot în aur şi în pietre scumpe, dar cumplit de posomorât. Când regele a văzut pe regina Estera stând afară, aceasta a aflat milă în ochii lui. Întorcându-şi faţa înflăcărată de slavă, el a privit cu mânie straşnică. Atunci regina a căzut cu duhul, s-a schimbat la faţă din pricina slăbiciunii ce i-a venit şi s-a aplecat pe capul slujnicei care o însoţea. Dar Dumnezeu a schimbat duhul regelui în blândeţe şi, sculându-se cu grăbire de pe tronul său, a cuprins-o în braţele sale, până ea şi-a venit în fire. Apoi a mângâiat-o cu vorbe bune, zicându-i: "Ce ai Estera ? Eu sunt fratele tău ! Linişteşte-te, că nu vei muri, căci stăpânirea ne este comună. Apropie-te !"
- Estera 5:2 - Apoi regele şi-a întins spre Estera sceptrul său cel de aur, care era în mâna sa. Atunci Estera s-a apropiat şi s-a atins de vârful sceptrului, iar regele i-a pus sceptrul pe grumazul ei şi a sărutat-o, zicându-i: "Vorbeşte-mi !" Şi ea a zis: "Stăpânul meu, eu am văzut în tine parcă pe îngerul lui Dumnezeu şi s-a tulburat inima mea de frică în faţa slavei tale, că minunat eşti stăpâne şi faţa ta este plină de har". Şi când vorbea ea, a căzut din pricina slăbiciunii şi regele s-a tulburat şi toate slugile lui o mângâiau.
- Iov 40:3 - Şi Iov a răspuns Domnului zicând:
- Iov 42:1 - Şi Iov a răspuns Domnului zicând:
- Psalmi 2:2 - S-au ridicat împăraţii pământului şi căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului şi a unsului Său, zicând:
- Psalmi 13:6 - Săracul nădăjduieşte în Domnul şi voi aţi râs de nădejdea lui, zicând: Cine va da din Sion mântuire lui Israel ?
- Psalmi 21:7 - Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
- Psalmi 21:24 - Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând:
- Psalmi 40:5 - Vrăjmaşii mei m-au grăit de rău zicând: "Când va muri şi va pieri numele lui ?"
- Psalmi 40:8 - Cuvânt nelegiuit spuneau împotriva mea, zicând: "Nu zace, oare ? Nu se va mai scula !"
Înapoi la index