Biblia

Căutare

17830 rezultate pentru: ac

• Numerii 36:10 - Cum a poruncit Domnul lui Moise, aşa au făcut fiicele lui Salfaad.
• Numerii 36:13 - Acestea sunt poruncile şi aşezămintele pe care le-a dat Domnul fiilor lui Israel, prin Moise, în şesurile Moabului, la Iordan, în faţa Ierihonului.
• Deuteronomul 1:1 - Acestea sunt cuvintele pe care le-a grăit Moise la tot Israelul peste Iordan, în pustiul Arabah, din faţa Sufei, între Paran, Tofel, Laban, Haşerot şi Di-Zahab,
• Deuteronomul 1:3 - În anul al patruzecilea, în luna a unsprezecea, în ziua întâi a lunii acesteia, a grăit Moise tuturor fiilor lui Israel toate cît îi poruncise Domnul pentru ei.
• Deuteronomul 1:5 - A început Moise a lămuri legea aceasta şi a zis:
• Deuteronomul 1:6 - "Domnul Dumnezeul vostru ne-a grăit nouă pe Horeb şi a zis: Vă ajunge de când locuiţi pe muntele acesta !
• Deuteronomul 1:8 - Şi iată, Eu vă dau pământul acesta; mergeţi şi vă luaţi de moştenire pământul pe care Domnul a făgăduit cu jurământ să-l dea părinţilor voştri, lui Avraam şi lui Isaac şi lui Iacov, lor şi urmaşilor lor.
• Deuteronomul 1:9 - În vremea aceea v-am zis: Nu vă mai pot povăţui singur;
• Deuteronomul 1:10 - Domnul Dumnezeul vostru v-a înmulţit şi iată acum sunteţi mulţi la număr, ca stelele cerului.
• Deuteronomul 1:11 - Domnul Dumnezeul părinţilor voştri să vă înmulţească de o mie de ori mai mult decât sunteţi acum şi să vă binecuvânteze, cum v-a făgăduit El !
• Deuteronomul 1:14 - Atunci mi-aţi răspuns şi aţi zis: Bun lucru ne porunceşti să facem !
• Deuteronomul 1:16 - În vremea aceea, am dat poruncă judecătorilor voştri şi am zis: Să ascultaţi pe fraţii voştri şi să judecaţi drept pricina ce ar avea un om atât cu fratele lui, cît şi cu cel străin.
• Deuteronomul 1:18 - V-am mai dat în vremea aceea porunci pentru toate cele ce trebuie să faceţi.
• Deuteronomul 1:19 - Am plecat apoi de la Horeb, cum ne poruncise Domnul Dumnezeul nostru, şi am străbătut tot pustiul acesta mare şi înfricoşător, pe care l-aţi văzut în drumul spre muntele Amoreilor, şi am ajuns la Cadeş-Barnea.
• Deuteronomul 1:21 - Iată, Israel, Domnul Dumnezeul tău îţi dă pământul acesta: mergi şi ia-l în stăpânire, cum ţi-a zis Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme, nici nu te înspăimânta !
• Deuteronomul 1:23 - Cuvântul acesta mi-a plăcut şi am luat dintre voi doisprezece oameni, câte unul din fiecare seminţie.
• Deuteronomul 1:24 - Aceştia s-au dus şi s-au suit pe munte, au mers până la valea Eşcol, şi au cercetat-o.
• Deuteronomul 1:28 - Încotro să ne ducem ? Fraţii noştri ne-au înfricoşat, spunându-ne: "Poporul acela e mai mare, maţ mult şi mai puternic decât noi; cetăţile de acolo sunt mari şi cu întărituri până la cer; şi am mai văzut acolo şi pe fiii lui Enac".
• Deuteronomul 1:30 - Domnul Dumnezeul vostru merge înaintea voastră şi se va lupta El pentru voi, cum a făcut cu voi şi în Egipt, înaintea ochilor voştri.
• Deuteronomul 1:31 - Şi cum a făcut în pustiul acesta, unde, cum ai văzut tu, Israel, Domnul Dumnezeul tău te-a purtat tot drumul ce l-aţi străbătut până ce aţi sosit la locul acesta, cum poartă un om pe fiul său.
• Deuteronomul 1:34 - Şi auzind Domnul Dumnezeu cuvintele voastre, S-a mâniat şi S-a jurat, zicând: "Nimeni din oamenii aceştia, din acest neam rău,
• Deuteronomul 1:36 - Numai Caleb, fiul lui Iefone, îl va vedea. Aceluia şi fiilor lui voi da pământul pe care l-a străbătut el, pentru că acela s-a supus Domnului.
• Deuteronomul 1:37 - Pentru voi s-a mâniat Domnul şi pe mine şi a zis: Nici tu nu vei intra acolo !
• Deuteronomul 1:38 - Iosua, fiul lui Navi, care este cu tine, acela va intra acolo; întăreşte-l pe el, că el va duce pe Israel în moştenirea sa.
• Deuteronomul 1:39 - Copiii voştri, de care voi ziceaţi că vor cădea pradă vrăjmaşilor, şi fiii voştri, care acum nu cunosc nici binele, nici răul, aceia vor intra acolo; lor îl voi da şi ei îl vor moşteni.
• Deuteronomul 1:41 - Voi însă mi-aţi răspuns atunci şi mi-aţi zis: Am păcătuit înaintea Domnului Dumnezeului nostru ! Ne ducem să ne luptăm cum ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru ! Şi v-aţi încins fiecare cu arma sa de luptă şi v-aţi hotărât nebuneşte să vă suiţi pe munte.
• Deuteronomul 1:44 - Dar v-a ieşit înainte poporul amoreu care locuia pe muntele acela şi a tăbărât asupra voastră ca albinele şi v-a zdrobit de la Seir până la Horma.
• Deuteronomul 1:46 - Şi aţi locuit în Cadeş vreme multă, că multe au fost zilele cît aţi stat acolo".
• Deuteronomul 2:2 - Iar Domnul a zis către mine: 3. "Ajunge de când umblaţi împrejurul acestui munte ! Întoarceţi-vă dar spre miazănoapte !
• Deuteronomul 2:4 - Dă poruncă poporului şi zi: Voi acum veţi trece prin hotarele fiilor lui Isav, fraţii voştri, care locuiesc în Seir, şi aceştia se vor teme de voi foarte tare.
• Deuteronomul 2:5 - Dar să nu începeţi războiul cu ei, căci nu vă voi da din pământul lor nici o palmă de loc, pentru că Muntele Seir l-am dat în stăpânirea lui Isav.
• Deuteronomul 2:7 - Că Domnul Dumnezeul tău, Israele, te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale şi te-a ocrotit în timpul călătoriei tale prin pustiul acesta mare şi înfricoşător. Iată, de patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tău este cu tine şi n-ai dus lipsă de nimic".
• Deuteronomul 2:10 - Înainte au locuit acolo Emimii, popor mare, mult la număr şi înalt la statură, ca fiii lui Enac;
• Deuteronomul 2:11 - Şi aceştia se socoteau printre Refaimi, ca fiii lui Enac; iar Moabiţii îi numesc Emimi.
• Deuteronomul 2:12 - Pe Seir însă au trăit înainte Horeii; dar fiii lui Isav i-au alungat şi i-au pierdut de la faţa lor şi s-au aşezat în locul lor, cum trebuie să facă şi Israel în pământul său de moştenire, care i-l va da Domnul.
• Deuteronomul 2:16 - Iar dacă au pierit toţi cei ce erau atunci buni de război din popor,
• Deuteronomul 2:17 - Mi-a grăit Domnul şi a zis: 18. "Acum tu să treci pe lângă hotarele lui Moab spre Ar,
• Deuteronomul 2:19 - Şi să te apropii repede de Amoniţi, dar să nu intri cu aceştia în duşmănie şi să nu începi război cu ei, căci nu-ţi voi da în stăpânire nimic din pământul fiilor lui Amon, pentru că l-am dat în stăpânire fiilor lui Lot".
• Deuteronomul 2:20 - Acesta se socotea a fi pământul Refaimilor, căci Refaimii locuiseră înainte într-însul. Amoniţii însă îi numeau Zomzomimi.
• Deuteronomul 2:21 - Poporul acesta fusese mare, mult la număr şi înalt la statură, ca fiii lui Enac; dar Domnul îi pierduse de la faţa Amoniţilor şi-i alungaseră aceştia şi se aşezaseră în locul lor.
• Deuteronomul 2:22 - Astfel a făcut Domnul pentru fiii lui Isav care locuiau în Seir, când a prăpădit de la faţa lor pe Horei. Şi după ce ei au fost izgoniţi, s-au aşezat în locul lor, unde trăiesc şi astăzi.
• Deuteronomul 2:25 - Din ziua aceasta voi începe Eu a împrăştia înaintea ta frică şi groază peste popoare, sub tot cerul; cei ce vor auzi de tine se vor cutremura şi se vor îngrozi de tine.
• Deuteronomul 2:26 - Din pustiul Chedemot am trimis soli la Sihon, regele Heşbonului, cu cuvinte de pace, ca să spună:
• Deuteronomul 2:29 - Cum mi-au făcut fiii lui Isav, care locuiesc în Seir, şi Moabiţii, care locuiesc Arul; numai cu piciorul meu voi merge până voi trece Iordanul în pământul pe care Domnul Dumnezeul nostru ni-l dă nouă.
• Deuteronomul 2:30 - Dar Sihon, regele Heşbonului, n-a voit a ne îngădui să trecem prin pământul lui, pentru că Domnul Dumnezeul tău a îndărătnicit duhul lui şi inima lui a împietrit-o, ca să-l dea în mâinile tale, cum se vede acum.
• Deuteronomul 2:34 - În vremea aceea am luat toate cetăţile lui şi am nimicit toate cetăţile lui, bărbaţi, femei şi copii, şi n-am lăsat pe nimeni viu.
• Deuteronomul 3:1 - "Ne-am întors apoi de acolo şi am mers către Vasan, însă ne-a ieşit înainte cu război Og, regele Vasanului, la Edrei, cu tot poporul său.
• Deuteronomul 3:2 - Dar Domnul mi-a zis: Nu te teme de el, căci îl voi da în mâinile tale pe el şi tot poporul lui şi tot pământul lui, şi vei face cu el ce-ai făcut cu Sihon, regele Amoreilor, care a trăit în Heşbon.
• Deuteronomul 3:4 - În vremea aceea am luat toate cetăţile lui, că n-a fost cetate pe care să n-o luăm de la ei. Am luat şaizeci de cetăţi, toată latura Argob, ţara lui Og al Vasanului.
• Deuteronomul 3:5 - Toate cetăţile acestea erau întărite cu ziduri înalte, cu porţi şi cu încuietori, afară de cetăţile neîntărite care erau foarte multe.