Biblia

Căutare

12474 rezultate pentru: ei

• Estera 9:29 - Regina Estera, fiica lui Abihail şi Mardoheu Iudeul au scris a doua oară în chip stăruitor cele ce au făcut ei, ca să întărească scrisoarea despre Purim,
• Estera 9:30 - Şi au trimis scrisori tuturor Iudeilor din cele o sută douăzeci şi şapte de ţări ale regatului lui Artaxerxe cu cuvinte de pace şi de credincioşie,
• Estera 9:31 - Ca ei să păzească cu tărie aceste zile ale Purimului la vremea lor, precum le statorniciseră Mardoheu Iudeul şi regina Estera, pentru ei şi pentru urmaşii lor cu post şi tânguire.
• Estera 9:32 - Şi porunca Esterei întări aşezarea sărbătorii Purimului scriind-o în carte.
• Estera 10:2 - De altfel toate faptele slăvite şi atotputernicia lui, cum şi arătarea amănunţită a măririi lui Mardoheu cu care-l cinstise regele, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor Mediei şi Persiei.
• Estera 10:3 - De asemenea e arătat acolo că iudeul Mardoheu era al doilea după regele Artaxerxe, mare înaintea Iudeilor şi iubit între mulţimile fraţilor săi, căci căuta binele poporului său şi vorbea în folosul neamului lui. Şi zicea Mardoheu: "De la Dumnezeu a fost aceasta, că eu mi-am adus aminte de visul pe care l-am visat despre aceste întâmplări, că n-a rămas neîmplinit nimic din el. Izvorul cel mic s-a făcut râu mare şi a fost lumină, soare şi mulţime de apă; acest râu este Estera, pe care şi-a luat-o de femeie regele şi a făcut-o regină. Iar cei doi balauri sunt eu şi Aman. Popoarele sunt cei ce s-au unit să stârpească numele Iudeilor; iar poporul meu sunt Israeliţii, care au strigat către Dumnezeu şi au fost izbăviţi. A izbăvit Dumnezeu pe poporul Său şi ne-a izbăvit Domnul din toate relele acestea. Săvârşit-a Dumnezeu semne şi minuni mari, cum n-au fost printre neamuri. Aşa a rânduit Dumnezeu doi sorţi: unul pentru poporul lui Dumnezeu, iar celălalt pentru neamuri. Aceşti doi sorii au ieşit în ceasul, la vremea şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi a tuturor neamurilor. Atunci şi-a adus aminte Domnul de poporul Său şi a dat dreptate moştenirii Sale. Aceste zile ale lunii lui Adar, adică a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni, se vor prăznui veşnic cu alai, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu în poporul Său Israel. în anul al patrulea al domniei lui Ptolomeu şi a Cleopatrei, Dositei, care se spune că a fost preot şi levit şi Ptolomeu, fiul său, au adus în Alexandria această scrisoare despre Purim. Această scrisoare se spune că a tâlcuit-o Lisimah, fiul lui Ptolomeu, care fusese la Ierusalim.
• Iov 1:2 - Şi i s-au născut şapte feciori şi trei fete.
• Iov 1:3 - El avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi şi cinci sute de asini şi mulţime mare de slugi. Şi omul acesta era cel mai de seamă dintre toţi răsăritenii.
• Iov 1:4 - Feciorii lui se duceau unul la altul şi făceau ospeţe în casele lor, fiecare la ziua lui, şi trimiteau să cheme pe surorile lor ca să mănânce şi să bea cu ei.
• Iov 1:5 - Şi apoi, când isprăveau zilele petrecerii lor, Iov chema şi sfinţea pe feciorii săi şi se scula dis-de-dimineaţă şi aducea arderi de tot, după numărul lor al tuturor, căci Iov zicea: "Se poate ca feciorii mei să fi păcătuit şi să fi cugetat cu păcat împotriva lui Dumnezeu". Şi aşa făcea Iov mereu.
• Iov 1:6 - Dar într-o zi îngerii lui Dumnezeu s-au înfăţişat înaintea Domnului şi Satan a venit şi el printre ei.
• Iov 1:10 - N-ai făcut Tu gard în jurul lui şi în jurul casei lui şi în jurul a tot ce este al lui, în toate părţile şi ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi turmele lui au umplut pământul ?
• Iov 1:14 - A sosit un vestitor la Iov şi i-a spus: "Boii erau la arătură şi asinele păşteau pe lângă ei;
• Iov 1:15 - Atunci Sabeenii au năvălit asupra lor, au pus mâna pe vite, şi pe robi i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste !"
• Iov 1:17 - Nu a sfârşit vorba bine şi altul a sosit şi a spus: "Caldeii, împărţiţi în trei cete, au dat năvală peste cămilele tale şi le-au ridicat şi pe robi i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste !"
• Iov 1:19 - Şi iată că un vânt puternic s-a stârnit dinspre pustiu şi a izbit în cele patru colţuri ale casei şi casa s-a prăbuşit peste tineri şi ei au murit. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste".
• Iov 1:21 - Şi a rostit: "Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat !"
• Iov 2:1 - Şi iarăşi au venit într-o zi îngerii lui Dumnezeu să se înfăţişeze înaintea Domnului şi Satan a venit şi el printre ei să se înfăţişeze înaintea Domnului.
• Iov 2:10 - Dar Iov i-a răspuns: "Vorbeşti cum ar vorbi una din femeile nebune ! Ce ? Dacă am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare şi pe cele rele ?" Şi în toate acestea, Iov n-a păcătuit de loc cu buzele sale.
• Iov 2:11 - Iar trei prieteni ai lui Iov au aflat despre toate aceste nenorociri care dăduseră peste el şi au venit fiecare din ţara lui şi ei erau: Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamah. Ei se înţeleseseră împreună să vină să împărtăşească durerea lui şi să-l mângâie.
• Iov 2:12 - Şi când ei şi-au ridicat ochii de departe nu l-au mai recunoscut. Atunci au slobozit glasurile lor, s-au tânguit şi şi-au sfâşiat fiecare veşmântul şi şi-au presărat capul cu ţărână.
• Iov 3:8 - Blestemată să fie de către cei ce blesteamă zilele, de către cei ce ştiu să descânte Leviatanul.
• Iov 3:9 - Să se întunece stelele revărsatului zorilor ei; să aştepte lumina şi nimic să nu vină şi să nu mai vadă genele aurorei,
• Iov 3:10 - Pentru că n-a închis pântecele care m-a zămislit şi n-a ascuns durerea dinaintea ochilor mei.
• Iov 3:11 - De ce n-am murit când eram în sânul mamei mele ? Şi nu mi-am dat duhul, ieşind din pântecele ei ?
• Iov 3:12 - De ce m-au primit cei doi genunchi şi de ce cei doi sâni mi-au dat să sug ?
• Iov 3:16 - Sau de ce n-am fost o stârpitură aruncată şi ascunsă, ca acei prunci care n-au apucat să vadă lumina ?
• Iov 3:17 - Acolo cei nelegiuiţi se astâmpără şi cei împovăraţi se odihnesc.
• Iov 3:18 - Acolo cei ce poartă lanţuri ajung la liman de pace şi nu mai aud glasul paznicului.
• Iov 4:4 - Cuvintele tale au ţinut în sus pe cei ce erau să cadă şi tu ai întărit genunchii care se clătinau.
• Iov 4:8 - După cum am văzut eu, numai cei ce ară nelegiuirea şi seamănă răutatea au parte de asemenea roade.
• Iov 4:9 - La porunca Domnului, ei vor pieri, de suflarea mâniei Lui se vor stinge.
• Iov 4:10 - Răcnetul leului şi glasul leopardului, precum şi dinţii puilor de lei se sfărâmă.
• Iov 4:11 - Leul bătrân moare că nu mai are ce mânca şi puii leoaicei se risipesc.
• Iov 4:16 - A stat drept în picioare, dar n-am ştiut cine este; o umbră este înaintea ochilor mei, şi aud o voce uşoară care zice:
• Iov 5:1 - Strigă acum, dacă o fi cineva care să-ţi răspundă. Către care din sfinţii îngeri te vei îndrepta ?
• Iov 5:5 - Secerişul lui să-l mănânce flămânzii şi să-l ducă cu ei în ascunzişuri şi toată averea lui s-o soarbă însetaţii !
• Iov 5:11 - El înalţă pe cei smeriţi şi izbăveşte pe cei necăjiţi.
• Iov 5:20 - În timp de foamete, te va scăpa de la moarte şi în bătălie din primejdia sabiei.
• Iov 5:21 - Vei fi la adăpost de biciul bârfelii şi nu te vei teme de prăpăd când va veni.
• Iov 5:22 - Îţi vei râde de pustiire şi de foamete şi nu-ţi va păsa de fiarele pământului.
• Iov 5:23 - Căci vei avea legământ cu pietrele câmpului şi fiara sălbatică va trăi cu tine în pace.
• Iov 5:24 - Tu vei şti cortul tău la adăpost şi când îţi vei cerceta locuinţa nu vei avea dezamăgire.
• Iov 5:25 - Vei şti că urmaşii tăi sunt numeroşi şi că odraslele tale sunt multe ca iarba pământului.
• Iov 5:26 - Sosi-vei la mormânt, la adânci bătrâneţe, ca o şiră de grâu strânsă la vremea ei.
• Iov 6:15 - Fraţii mei s-au arătat înşelători ca un puhoi, ca albia puhoaielor repezi.
• Iov 6:24 - Fiţi învăţătorii mei şi eu voi tăcea; lămuriţi-mă unde este păcatul meu !
• Iov 7:6 - Zilele mele au fost mai grabnice ca suveica şi s-au isprăvit, fiindcă firul s-a terminat.
• Iov 7:19 - Când vei înceta să mă priveşti ? Când îmi vei da răgaz să-mi înghit saliva ?
• Iov 7:21 - De ce nu îngădui greşeala mea şi nu laşi să treacă fărădelegea mea ? Degrabă mă voi culca în ţărână; mă vei căuta, dar nu mă vei mai găsi".