Căutare

2 Corinteni - Capitolul 2

• 2 Corinteni 2:1 - Şi am judecat în mine aceasta, să nu vin iarăşi la voi cu întristare.
• 2 Corinteni 2:2 - Căci dacă eu vă întristez, cine este cel care să mă înveselească, dacă nu cel întristat de mine ?
• 2 Corinteni 2:3 - Şi v-am scris vouă aceasta, ca nu cumva la venirea mea să am întristare de la aceia care trebuie să mă bucure, fiind încredinţat despre voi toţi că bucuria mea este şi a voastră a tuturor.
• 2 Corinteni 2:4 - Căci din multă supărare şi cu inima strânsă de durere, v-am scris cu multe lacrimi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea pe care o am cu prisosinţă către voi.
• 2 Corinteni 2:5 - Şi dacă m-a întristat cineva, nu pe mine m-a întristat, ci în parte - ca să nu spun mai mult - pe voi toţi.
• 2 Corinteni 2:6 - Destul este pentru un astfel de om pedeapsa aceasta dată de către cei mai mulţi.
• 2 Corinteni 2:7 - Aşa încât voi, dimpotrivă, mai bine să-l iertaţi şi să-l mângâiaţi, ca să nu fie copleşit de prea multă întristare unul ca acesta.
• 2 Corinteni 2:8 - De aceea vă îndemn să întăriţi în el dragostea.
• 2 Corinteni 2:9 - Căci pentru aceasta v-am şi scris, ca să cunosc încercarea voastră, dacă sunteţi ascultători în toate.
• 2 Corinteni 2:10 - Iar cui îi iertaţi ceva, îi iert şi eu; pentru că şi eu, dacă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în faţa lui Hristos,
• 2 Corinteni 2:11 - Ca să nu ne lăsăm covârşiţi de satana, căci gândurile lui nu ne sunt necunoscute.
• 2 Corinteni 2:12 - Şi venind eu la Troa, pentru Evanghelia lui Hristos, şi uşa fiindu-mi deschisă în Domnul,
• 2 Corinteni 2:13 - N-am avut odihnă în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe Tit, fratele meu, ci despărţindu-mă de ei, am plecat în Macedonia.
• 2 Corinteni 2:14 - Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale !
• 2 Corinteni 2:15 - Pentru că suntem lui Dumnezeu bună mireasmă a lui Hristos între cei ce se mântuiesc şi între cei ce pier;
• 2 Corinteni 2:16 - Unora, adică, mireasmă a morţii spre moarte, iar altora mireasmă a vieţii spre viaţă. Şi pentru acestea, cine e destoinic ?
• 2 Corinteni 2:17 - Căci nu suntem ca cei mulţi, care strică cuvântul lui Dumnezeu, ci grăim ca din curăţia inimii, ca de la Dumnezeu înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.